Vorbuni cre? tine protestante

Varela, B. ISBN 1. Staicu, Laurentiu trad. Bucium nr. Richard J. Owen Flanagan, profesor la Catedra James B. Duke si la Catedra de Filozofie, cercetator n neurologia cognitiva si profesor asociat de psihologie experimentala la Universitatea Duke Dr.

Jeanne L. Tsai, asistent universitar n psihologie, Universitatea Minnesota, Minneapolis si S1. Paul Dr. Francisco J. De aceea as dori sa-mi exprim pretuirea adnca pe care o nutresc fata de tine, ca frate, pentru Vorbuni cre? tine protestante contributii pe care le-ai adus la dezvoltarea stiintei, mai ales n neurologie, n stiinta mintii si de asemenea pentru contributia ta la acest dialog ntre stiinta si gndirea budista.

Nu vom uita niciodata contributiile tale importante. Una dintre cele mai importante Vorbuni cre? tine protestante ale noastre, ca fiinte pline de grija fata de semenii nostri, este aceea de a cauta sa reducem pierderile omenesti provocate de astfel de emotii, scapate de sub control. Simt ca att budismul, ct si stiinta pot aduce o contributie importanta la ndeplinirea acestei misiuni.

Budismul si stiinta nu se constituie n perspective opuse asupra lumii, ci mai degraba n abordari diferite, care vizeaza aceeasi finalitate: cautarea adevarului. Desi obiectivele Vorbuni cre? tine protestante pot fi diferite de cele ale budismului, ambele cai de cautare a adevarului Iargesc cunoasterea si ntelegerea noastra. Dialogul dintre stiinta si budism este o conversatie cu doua sensuri. Noi, budistii, putem folosi descoperirile stiintei pentru a ne clarifica perspectiva asupra lumii n care traim.

Caut sa lucrez ca o servitoare

Dar si oamenii de stiinta pot folosi unele dintre nvataturile budiste. Dar, pe de alta parte, si budismul are de nvatat din stiinta. Am spus adesea ca, daca stiinta descopera si dovedeste realitati care vin n conflict cu conceptia budista, budismul trebuie sa se schimbe, lund n considerare aceste fapte. Ar trebui sa adoptam ntotdeauna o perspectiva care sa fie n acord cu faptele.

Daca, n urma cercetarilor, descoperim ca avem temeiuri si dovezi n favoarea unei idei, ar trebui sa o acceptam.

DEBATE ENTRE UM CATÓLICO E UM PROTESTANTE Instagram: @missionariodanielsilveira

Trebuie trasata totusi o distinctie clara ntre ceea ce stiinta nu cunoaste si ceea ce stiinta descopera ca nu exista. Daca stiinta descopera ca ceva nu exista, ar trebui sa acceptam cu totii ca acel lucru nu exista, ct despre ceea ce stiinta nu cunoaste pur si simplu, aceasta este o cu totul alta chestiune.

Cum de a pune imagini pe un site de dating

Un exemplu este con stiinta nsasi. Desi fiintele dotate cu sensibilitate, inclusiv oamenii, se bucura de experienta constienta de secole, nu stim nca ce este de fapt constiinta: nu putem descrie natura sa completa si felul n care functioneaza.

Astfel, inovatiile stiintifice si tehnologice snt responsabile pentru mari progrese materiale. Cu toate acestea, stiinta nu detine raspunsul la toate ntrebarile, la fel cum nici religia nu detinea toate raspunsurile n trecut.

Cu ct urmarim mai mult dezvoltarea materiala, ignornd satisfactia care provine din dezvoltarea interioara, cu att valorile morale vor disparea mai repede din comunitati le noastre. Si n asemenea mprejurari cu totii vom cunoaste nefericirea, pentru ca, atunci cnd n inimile oamenilor nu mai este loc pentru Vorbuni cre? tine protestante si cinste, cei slabi snt primii care sufera. Si resentimentul care se naste dintr-o astfel de inechitate va sfrsi prin a-i afecta pe toti n mod negativ.

Cuvnt nainte 11 Datorita impactului din ce n ce mai mare al stiintei asupra vietilor noastre, religiei si spiritualitatii i revine rolul de a ne aminti de propria noastra umanitate.

Ceea ce trebuie sa facem este sa echilibram progresul stiintific si material cu acea constiinta a responsabilitatii, care provine din dezvoltarea interioara. Tocmai de aceea cred ca acest dialog ntre stiinta si religie este important - el poate duce la rezultate care sa fie femei frumoase care cauta barbati pentru o noapte hîncești un real folos umanitatii.

Unul dintre obiectivele principale ale budismului este diminuarea influentei emotiilor distructive asupra vietilor noastre.

Face? i cuno? tin? a cu un singur Paris.

Budismul ofera o mare varietate de idei teoretice si metode practice, care vizeaza atingerea acestui obiectiv. Daca vreunele dintre aceste metode se pot dovedi, prin teste stiintifice, folositoare, atunci avem toate motivele sa gasim caile de a le face accesibile tuturor oamenilor, fie ca snt sau nu interesati de budism n sine.

Unul dintre rezultatele dialogului nostru a fost realizarea unei astfel de evaluari stiintifice. Snt foarte bucuros sa pot spune ca discutia initiata de Institutul pentru Minte si Viata si relatata n aceasta carte a fost mai mult dect o confruntare de idei ntre budism si stiinta.

Alexandre Dumas - Cei Trei Muschetari

Oamenii de stiinta au mers mai departe si au initiat programe experimentale pentru a testa mai multe metode budiste care ar putea fi de folos tuturor n ntelegerea si administrarea emotiilor distructive.

Sper ca veti gasi aceasta ntlnire dintre stiinta si budism tot att de stimulativa pe ct a fost pentru mine. In momentul n care ncepeau dialogurile ce constituie nucleul acestei relatari, lumea lasa n urma, cu o oarecare usurare, ororile secolului al XX-lea, iar multi dintre noi priveau nainte, spre viitorul umanitatii, Vorbuni cre?

tine protestante speranta. Apoi s-a produs tragedia din septembrie si ne-am confruntat nca o data cu marturia vie a faptului ca n lumea noastra cruzimea din calcul are nca o amploare considerabila.

Sau intalni? i- va femeia vie? ii sale

Desi ngrozitoare, acele acte de barbarie nu reprezinta dect un nou episod din seria constanta de cruzimi inumane, de care este ntesata istoria si n economia carora ura declanseaza actiuni mortale. Dintre toate emotiile distructive, aceasta ostilitate lipsita de ~crupule este cel mai ngrijorator element al psihicului uman. In cea mai mare parte a timpului, acest soi de barbarie pndeste din exterior, ascunzndu-se undeva la periferia constintei noastre colective, ca o prezenta amenintatoare, care asteapta un nou moment sa iasa la lumina.

16879619 Daniel Goleman Emotiile Distructive

Dar ura brutala va iesi la rampa iar si iar - pna cnd, ca si n cazul celorlalte emotii distructive, vom ntelege care i snt radacinile si vom gasi mijloace pentru a o tine n fru. Aceasta provocare pentru umanitate constituie preocuparea centrala a cartii de fata, ce relateaza un proiect de colaborare dintre Dalai Lama si un grup de oameni de stiinta, care s-au ntrunit pentru a ntelege si contracara emotiile distructive. Dimpotriva, ne-am ocupat de un nivel mult mai profund, cercetnd felul n care emotiile distructive erodeaza mintea si sentimentele umane si ce masuri am putea lua pentru a contracara aceasta Vorbuni cre?

tine protestante periculoasa din natura noastra colectiva. Si, desigur, am facut toate acestea mpreuna cu Dalai Lama, a carui viata este ea nsasi O lectie de reusita n confruntarea cu nedeptatile istorice.

Traditia budista a evidentiat de multa vreme faptul ca recunoasterea si administrarea emotiilor distructive este esenta excrcitiului spiritual - unii sustinnd chiar ca orice lucru care slabeste emotiile distructive este un exercitiu spiritual.

  • Похоже на какой-то рефлектор.
  • Ему страстно захотелось верить, что Олвин прав, говоря о том, что все это еще можно переменить.
  • Femeia africana pentru intalnire
  • Site gratuit de dating Gmail

Din punctul de vedere al stiintei, aceleasi stari emotionale ridica o provocare interesanta: ele snt reactii ale creierului, ~are au modelat, cel putin partial, mintea umana si probabil ;;a au jucat un rol crucial n supravietuirea noastra ca specie.

Insa acum, n societatea moderna, acestea pun n grav pericol soarta indivizilor si chiar a societatii, n ansamblu. Snt oare acestea o parte fundamentala a mostenirii umane, imposibil de schimbat? Ce face ca aceste nclinatii sa fie att de puternice, nct sa determine diferiti oameni, care altfel snt persoane rezonabile, sa comita acte pe care ulterior le regreta? Ce loc ocupa aceste emotii n evolutia speciei noastre - snt ele esentiale pentru supravietuire? Ce prghii pot fi actionate pentru a scadea amenintarea Vorbuni cre?

V znd cum fug femeile spre uli a mare i auzind ipete de copii n pragul u ilor, o seam de trgove i i puneau repede plato a i, apucnd o flintsau un baltag, ca sse simtmai tari, se ndreptau spre hanul "La Morarul voios", n fa a c ruia o gloatg l gioas i nespus de curioasse mbulzea, crescnd cu fiece clip.

tine protestante care o constituie acestea la adresa fericirii si stabilitatii noastre? Ct de multa flexibilitate are creierul si cum am putea ndrepta ntr-o directie pozitiva acele sisteme neuronale din care iau nastere impulsurile distructive?

  1. Matrimoniale femei cauta barbati tutin
  2. Alexandre Dumas - Cei Trei Muschetari

Si, lucrul cel mai important, cum am putea sa depasim aceste emotii?

Interesantrecenzii