Intalnirea cu omul Sf. Philbert pe Risla

Postmodernism în cămaşă verde | Calea de mijloc

E natural sa se giseasci i unele nepotriviri intre cele ce ni se spune in viena sfantului Theodosie i cele ce intalnim In Intalnirea cu omul Sf. Philbert pe Risla. Aceste nepotriviri privesc atat informatiunile refexitoare la fundarea i desvoltarea ulterioara a mingstirii, cat i cele referitoare la personalitatea i moartea lui Theodosie. Unii istorici critici, pornind de la aceste deosebiri de informatiuni, au emis pirerea c redaotorul cronicei noastre ar fi utilizat in adevar o cronici scrisa de Nestor, dar ca a,cea -cronica original s'ar fi pierdut2.

S'a cautat de multeori si se arate ca adevgratul autor cronicei ar fi Silvestru, despre care am vorbit mai sus. Dar, In afari de indicatia de la sfaritul ananusorisului Laurentin, despre care am a. Mai intai, Silvestru n'a fost caluggr in -mangstirea Peterilor, mide a fost scrisi cronica i, in al doilea rand, nici odata n'a trecut in istoria ruseasca Silvestru, ca un reprezentant al scrisului, pe cati vreme Nestor a fost considerat In totdeauna de urmaii sii, ca un mare scriitor rus.

In vechea litaratura ruseascihiitlinim adeseori pe Nestor, jar 11 1. In afara de aceasta, mai exista un argument ce pledeazi impotriva paternitgtii Millau femei intalnire Silvestru. El figureazi ntunai in manuscrisul Laurentin i, chiar i aci, nurnai subt analpe cati vreme cronica se termina ca anul Intru cat cel de al doilea manuscris original, manuscrisul ITypatic, mai complet Intalnirea cu omul Sf.

Philbert pe Risla ce! Laurentin, ne spune precis ort aceste anale ruseti au fost scrise in mangstirea Pesterilor, unde Silvestru n'a fost calugar, este de presupus ca Silvestru a Gout mai mult o copie, dupi cum s'au mai facia atatea copii de atunci incoace. Si, mai este posiihil ca Silvestru sg fi luat o mai R. Trautmann, Die altrussische Nestorchronik,p. Scepkin, op.

Intalnirea cu omul Sf. Philbert pe Risla

De altfel se gtie c vechile anale, i in vestul Europei, se completan de multe ori prin fel de fel de interpoliri 1 erau mirite prin aa numitele Continuationes. De,i ei autor caracterul de anale o face, chiar prin definitie, lipsiti de unitate, totui se poate vedea o introducere in materie i o desvoltare a materialului istoric.

Acesta este cu atat mai desvoltat, cu ct lucrarea se apropie de sfiritul ei.

Saritul este brusc i coincide probabil cu moartea autorului. Scriitorul i urmirete de aproape planul lucririi i telurile ce-i pune inainte. Principala sa preocupare este de a fixa, cum s'a format poporul rus, de unde vine numele de Rus la aceste popoare slave, cum s'a desvoltat vatra tirii ,care este Kievul i cum s'a ajuns si se formeze din mai multe principate singur principat cu reedinta la Kiev.

Si, spre a ajunge s stabileascrt aceste fapte, recurge Femeie de intalnire Rouen. tot felul de izvoare istorice pini i merge aa de departe hick niecacete legenda c intemeietorul cetitii Kiev ar fi fast insui apostolul Andrei.

Cronicarul trateaz evenimentele de la inceputurile nea- mului su i pini in zilele in care tritiete, sau, mai precis spus, dela Rurik, primul principe rus, intemeietorul dinastiei Rurik i pink' in zilele lui Vladimir Monomachul, deci, dela anti piing la anulun interval de timp de doui veacuri i jumitate. De notat este sentimentul religios profund ce se intalnete mai la fiecare pagini din aceasti perk'.

Reflectiile religioase i motivirile religioase transpiri la tot pasul.

In toate imprejurrile se di o lupti drje intre bine Orin, intre Dunmezeu i Diavol. Acesta din urmrt are o putere enormi, pe care autorul se gisete mereu nevoit si o combati.

Firete, biruitoare iese in totdeauna divinitatea cea buni. In general, citind cronica, i face de multe ori impresia c citeti biblia, iar nu o carte de istorie, tratin. Acestea se pot urmri in insgi cronica.

Intalnirea cu omul Sf. Philbert pe Risla

Scriind la Kiev, reedinta marelui principat rus i centrul politic al lumei slave de pe acele vremuri, redactorul cronicei nu putea si nu aibii contact cu curtea princiar. Nestor a putut, deci, avea la indemni archiva curtii.

Si, de sigur, cele patru tratate cu Grecii din Byzant unele din ele reproduse in intregime i constatate astzi a fi fost autentice i-au fost procurate, fri indoialg, de archiva princiarg. Apoi, ca izvor principal, va fi avut de sigur Nestor, in primul rnd, traditiile orale.

Despre unul din ei, despre Jeremia, ne spune ci era un frate ciluggr ce-i aducea aminte de botezul Ruilor i care avea darul profetiei, deci va fi fost un om inventiv.

Dela al doilea bitran, Jan Viata, despre care am amintit i mai sus, Nestor ne spune ci a invitat multlfrlucruri pe cari, ni-o apune expres, le-a consemnat in analalele sale.

Cronicarul nostru, fiind un om invglat, 1 un profund cunoscitor al vechiului 1 noului testament, era de sigur familiarizat cu eronicile greceti i bulgare 1, in special, ne eiteazg pe Georgios Monachos numit i Hamartolos, dela care imprumuti mai multe pasagii 1.

  • Carti de La Diverse Edituri - magrav.ro
  • Postmodernism în cămaşă verde | Calea de mijloc
  • Site- ul de dating ca col? ul din dreapta
  • Izvoarele Istoriei Romanilor - Volumul 07 - Cronica Lui Nestor
  • Barbati din Brașov cauta femei din Slatina

De asemenea, cronicarul Nestor a introdus in text mai multe legende, frg a fi fost prelucrate de el. Varietatea stilului constatatg de critica moderng este dovada eigurg a acestui fapt 8.

Astfel de legencle aunt cea despre moartea lui Boris i Gleb, cea despre orbirea Intalnirea cu omul Sf. Philbert pe Risla Vasilko, cea despre Methodiu, calcatg uneori intoomai dupg legendele pannonice, apoi, cea despre liberarea Bielgorodului, toate acestea luate din traditia Miklosich, in editia sa, Chronica Nestoris, dinreproduce pasagale greceati ale lui Georgios, utilizate de Nestor.

In sec. Suchowlinov, Sbornik, 85,la Trautznann, op. Trautznann, op. De aiderea, lunga expunere a dognei cretine, pe care redactorul cronicei ni-o inftiraz cu prilejul incretinrii Ruilor de cAtr Greci, este scoas dupi traditiile greceti i bulgare. Compus de unul sau mai multi redactori, cronica lui Nestor ni s'a 'Astral in doui manuscrise originale Codicele. Primul manuscris se numete Laurentin i este de provenient din Suzdal, din regiunea Volgii, scris de un cilluggr numit Laurecnitin care ni la transmis, la anuldup primul original.

Al doilea manuscris, scris ea i eel dinti pe pergament, poarti numele de Hypatic, fiindci el provine din mnstirea Sfntului Hypatie din Kostrana din regiunea Volga i Intalnirea cu omul Sf. Philbert pe Risla ctiva ani numai dup codicele Laurentin. Primul rnanuscris, ce! Cronica lui Nestor pune in discutie i uneori chiar solutioneai o multime de probleme de cea mai mare important pentru istoria politica, cultural, religioas etc.

Intre aceste probleme cari se discut mai mult in timpul din urm, in mare parte tot pe baza textului acestei cronice, este cea privitoare la originea poporului rusesc. Daci Ruii sunt de origine finic ori vareg, daa cultura lor hi are temeiurile in cultura nordic sau normanic a Scandinavilor ori in cultura popoarelor sudice, in special a Grecilor, printre eari Varegii au tr'it mai mult vreme, sunt cestiuni cari, rick de interesante ar fi i pentru noi, le lism nediscatate 1.

Dei cronica lui Nestor, spre deosebire de alte cronici, nu prezint nici un fel de falsificri, totui, fie dinteo nebgare de seami, fie dinteo lips de critic a izvoarelor, are i ea nnele contraziceri i chiar, dupi cum constat Trautmann unele omisiuni tendentioase. Astfel, bunoarii, cetatea Pereiaslavl, dup o indicatie, este amintit in anuliar dup alt indicatie, de mai trziu, ar fi fost intemeiat numai in ami!

Importanta informatiei oregte cu Lail mai mult, cu cfrt ea este coroborata ani mai tirziu, cronkarul din de datele ce ni le procura, Ungaria, Anonymus. Faptele date la iveali de Nestor sunt cu atfit mai surprinzatoare cu cat, intre cronicarul rus gi intre cronicarul ungur, ori crank Nu se poate stabili nici o legitura intre unii gi intre alii, dei ei ne povestesc despre aceleagi fapte gi dei aratarile lor coincid.

Trecerea Ungurilor pe lingi Kiev, in drumul lor spre apus, popoarele ntlnite in cale gi mai ales luptele ce. Iati in intregime pasagiile lui Nestor in cari el ne vorbegte despre Romani, ramfinfind ea inteun Apen dice sa dm gi textul slavon.

Vorbind, in capitolul I, despre impartirea diferitelor regiuni intre fiii lui Noe, intre Sem, Ham si Japhet, cronicarul Nestor ne apune: 1 Torautmann, op. Iar Legii, Prusii i Ciuzii locuesc lng marea Varegii.

Izvoarele Istoriei Romanilor - Volumul 07 - Cronica Lui Nestor

Lng aceasti mare locue,sc gi Varegii pn spre rasirit, spre regiunea lui Sem. De aci Slavii se respfindiri pe piirraint gi au primit nume dupi lnile unde s'au agezat. Astfel ei venir' gi se agezara unii pe malurile Moravei gi se uumira, unii Moravi iar ailii Intalnirea cu omul Sf.

Philbert pe Risla.

  1. Acuzaţia trădează lipsa unei minime onestităţi, ţinând cont de faptul că, nu doar că nu am făcut niciodată aşa ceva ci dimpotrivă, unul dintre noi, mai exact Mircea Platon, a fost acuzat în mod aberant de legionarism tocmai datorită poziţiei sale ortodoxe şi conservatoare.
  2. Вот это была задача.
  3. Олвин видел их очень ясно и в полной мере осознал, насколько же они выше той вершинки, на которой он сейчас находился.
  4. Barbati din Cluj-Napoca care cauta Femei divorțată din București
  5. Vorbuni cre? tine protestante

Iar and Volochii atacari pe Slavii dela Dun'ire gi se stabiliri intre ei i-i asupririi, cegti Slavi plecar gi se stabiliri pe Vistula gi se numiri Legi; dintre acegti Legi se numir unii Poliani, alli Lutici, allii Maeovieni, iar allii Pomerani. De asemenea, venir acegtia gi se agezarg pe Dnipru gi s'au numit deagigderea Poliani, iar allii Drevliani 1fiindc' locuiau in mijlocul p'durilor.

Altii se stabilirii intre Pripet gi Dvina gi se numirg Dregovici; apoi alii se agezari pe Dvina gi se numiiii Polociani, dupi numele unui riu ce se chiamil Polota care se varsi in Dvina. Slavii ce se agezara in jurul iacnlui limen igi p5gtraiii numele lor gi funidari o cetate pe care o numiri Novgorod; altii se stabilira pe Desna, pe Sem gi pe Sula gi se numiri Severiani.

In urma ve- nir a Ugrii cei Albi i luara in stipinire Tara slava, dupa ce alungara pe Volochi, cari mai inainte ocupasera tara slavi. Aceti Ugrii anume i-au facut aparitia In timpul imparatului Heraclius i merseri cu el' impotriva regelui Perilor Chosroes. In acelai timp aparuri. Aceti Avari se luptarii impotriva Slavilor i supusera pe Dulebi cari erau Slavi i violentara femeile Dulebilor: cind un Avar Femeie care cauta om amos. Erau aceti Avari anume mari de statura, ingimfati in sufletul lor.

Dumnezeu i-a pedepsit i ei murira cu totii i n'a mai rimas. Au pierit, ca Avarii, dela cari n'au rimas nici urmai nici motenitori.

Dupa acetia ns venir Pecenegii i apoi, Agen?

Intalnirea cu omul Sf. Philbert pe Risla

ia de intalnire Algeria. stirit. Venind din rasarit ei mergeau in grabi prin muntii cei nali cari se cheama unguretis i incepura sa se lupte cu Volochii i cu Slavii cari locuiau acolo. Cfici mai inainte vreme locueau acolo Slavii iar Volochii supusera tara Slavilor. In urma Ungurii gonira pe Volochi 1 luara in stapinire aceasta tara 1 se aezara cu Slavii impreuna pe cari i supusera i de atunci tara se chiama Ungaria.

Si Ungurii se apucara sa poarte razboiu cu Grecii i pusttiira Thracia gi Macedonia pina a Thessalonic.

Intalnirea cu omul Sf. Philbert pe Risla

Apoi incepura si se rzboiasca cu Moravii i cu Cehui. Caci poCu el.

Interesantrecenzii