Intalni? i o femeie Mons

Intalni? i o femeie Mons

Mister evanghelic cuprinzand un prolog, un act, un epilog.

1999, nr. 6 – Martir al iubirii ; La mormântul Mons. Vladimir Ghika

Pieasă teatrală. Tradusă de Al. Lascarov-Moldovan în Mă arăt vouă în astă seară ca actor, sub o înfăţişare care nu-i cea adevărată a mea, dar Dating site- ul Bruxelles. care v-au obişnuit, de veacuri, Intalni? i o femeie Mons. Şi mă recunoaşteţi fără să mă fi văzut vreodată. Se pare că vă vorbesc de pe scenă, dar din fundul sufletelor voastre vă grăiesc. Făpturi ale lui Dumnezeu, făpturi straniu înveşmântate, care populaţi această sală, — atât de sărac, dar cât de îndărătnic ascunse din faţa veşniciei, — voi, care, aşişderea, n-aveţi chipul vostru adevărat, cel care, singur, are trecere în faţa morţii şi a Cerului, — şi care, asemenea, jucaţi, aici ca şi aiurea, toate comediile, — eu sunt unul din Îngerii voştri păzitori, frate geamăn cu sufletul vostru predestinat, ruda voastră cea mai apropiată, mai apropiată decât cea din carnea şi sângele vostru, atât de mult este voi înşivă, din voi înşivă duhul curat care se aseamănă cu voi mai mult, — cel ce este icoana aidoma a ceea ce Dumnezeu ar fi voit să fiţi — şi ceea ce nu veţi fi niciodată îndeajuns, — cel care păstrează oglindirea celei dintâi voinţe de dragoste pentru voi, cel care vă întovărăşeşte fără odihnă zi şi noapte, cel a cărui fală ca pentru copii binecuvântaţi fie ei că sunt astfel!

Se pare că vă vorbesc de pe scenă, dar la dreptul, din fundul sufletelor voastre vă grăiesc. Nu vă miraţi că mă vedeţi aici, la îndemână.

  1. Caut o femeie pentru casatorie in Niger
  2. Site- ul aplica? iei adolescen? i
  3. , nr. 6 – Martir al iubirii ; La mormântul Mons. Vladimir Ghika | Vladimir Ghika

Sala teatrului banal nu mă înspăimântă. Dumnezeu este aici ca şi pretutindeni, şi vă priveşte în timp ce mă priviţi, cercetându-vă fundul sufletelor pe când mă ascultaţi. Dumnezeul nostru cunoaşte acest loc, după cum cunoaşte ieslea, atelierul sau spânzurătoarea. Sunt trimis aicea de unul mai mare ca mine. Este povestirea femeii păcătoase, aşa precum ne-o descoperă Evanghelia. E mai ales povestirea omenirii noastre vinovate.

Sunt aici: bărbatul, femeia şi mulţimea.

Intalni? i o femeie Mons

Dar ei vorbesc ca de dincolo de ei, — întru câtva pentru voi toţi, şi Intalni? i o femeie Mons astfel cum poate au proorocit atunci, — cum se cuvine să proorocească acei pe care, pentru întâia dată îi atinge duhul lui Intalni?

i o femeie Mons şi cum trebuie să facă, oricum, pentru ceasul de faţă. Se află, alături de ei, o uşă, două ferestre, pietrele căminului şi acele care vor lapida — şi toate acestea îşi au rostul lor. Se mai află un puhoi de păcate şi un val de sânge care răscumpără. Mai este şi un har care vi se înfăţişează.

Domnul Isus, al cărui nume singur, face să îngenuncheze orice făptură, în Ceruri, pe pământ şi în adâncuri, cel care ne îngăduie să trăim de-a pururi cu voi, fraţii noştri mai mici, în bucuria mântuirii voastre, Domnul Isus cuprinde toată drama, dar fără să-L puteţi vedea, decât numai în inima voastră. Mai sunt încă, în numele Său, trimisul altcuiva, care, şi el, este mai mare decât mine: Îngerul izbânditor, Duhul asemănării dumnezeieşti, Cântăritorul sufletului, — cel ce zdrobeşte duhul Răului, — şi am venit să văd, dacă, dea lungul acestei drame, aţi Intalni?

i o femeie Mons chemarea lui. Această piesă, care este icoana vie a mântuirii, duceţi-o mai departe, dincolo de zidurile acestei săli. Veţi avea s-o faceţi roditoare în voi înşivă. Alergaţi şi îngenuncheaţi în faţa aceluia, care vă poate ierta, în întunericul atât de dulce al unei taine de nepătruns. Daţi îngerilor spectacolul lor! Ridicaţi masca! Alungaţi din inimi minciuna şi închipuirea! Vă va fi poate mai uşor să recunoaşteţi uriciunile vieţii, decât să mă regăsiţi sub ascunzişul pe care l-am luat în acest ceas ca să vă vorbesc.

Dar odată plecat, sufletul vostru să nu mă matrimoniale moldova chisinau femei din vedere în tainicul adânc din voi înşivă.

Voi fi astfel, acolo, cu atât mai de temut, cu cât după ce v-am vorbit astfel, mă voi Intalni? i o femeie Mons, acolo din nou, în umbră. Un prolog, un act, un epilog. Este femeia adulteră. Epilogul o denumeşte în taină Veronica. Îndată după cele trei lovituri, se aude zgomot de mobile răsturnate şi paşi trepidând în odaie. Mulţimea: în strigăte care se încrucişează La moarte! Glasul femeii: Nu… nu! Mulţimea: La moarte! Alţii: aţâţând, cu glas ameninţător Pe cine ascultăm noi, pe Moise sau Roma?

Singuraticul: Vă luaţi o grea răspundere. Mulţimea: Treaba noastră!

Intalni? i o femeie Mons

Gemetul efortului care nu se dă înfrânt; plângere, Intalni? i o femeie Mons de vită, a femeii; zgomot de lovituri şi izbiri. Mulţimea: Nu se lasă… Se caţără de toate…Haide! Cu o nespusă nelinişte Samuel! Nu-i aşa că nu vrei? Zgomot de mulţime în mers, de odaie care se goleşte în îmbrânceli, ca ieşirea din clasă a unor elevi gălăgioşi.

ACTUL I Scena I Cortina se ridică peste odaia în dezordine, în timp ce ies grăbiţi, foarte întărâtaţi, şi vorbind toţi deodată, cei din urmă din mulţime. Ceea ce urmează nu e tăcere, ci un amestec nedesluşit de murmure şi zgomote care alcătuiesc un acompaniament surd, întrerupt în cele din urmă, afară, de exclamările noilor veniţi.

Odaia are două ferestre mari, ca privazurile unei prăvălii orientale, lăsând să se vadă în întregime stradela strâmtă. Între cele două ferestre, o uşă cam joasă şi mică.

Intalni? i o femeie Mons

Mobilele câteva scaune, câteva măsuţe din cele obişnuite în Orient, lăzi, etc…. La stânga: căminul, un fel de vatră cu totul primitivă. Un vecin tânăr: cu teamă, trăgând ceva greu, deoparte, pe pământ, aproape de uşă, afară Ce fac cu cel care… a căzut de pe acoperiş, fugind? Samuel: cu glas tăios, fără să se întoarcă aruncă-l în ţarina olarului. Pe urmă du-te şi spune maică-si. Era dintre acei care părăsesc pe femei, tot atât de uşor pe cât le iau… Dacă, Opinii Site Extra Conjugal Dating, e mort, e cea dintâi dată când n-a minţit.

Nu s-a gândit niciodată decât la sine… va găsi el acum pe cineva să se gândească la dânsul în locul lui? Maică-sa, poate… şi pentru o vreme… Dar ce mă priveşte asta? Ar fi prea mult… oprindu-se din treaba aproape isprăvită a aşezării lucrurilor în odaie … E grozav ce are să se întâmple… dar mai puţin groaznic şi mai puţin josnic decât ce-a făcut ea… Şi apoi… această femeie nu mai este a mea, — n-o mai cunosc!

E groaznic… Dar trebuia… Legea cere aşa; e drept să fie aşa… Moartea Intalni? i o femeie Mons va coborî peste toate — şi le va curăţi… în clipa aceasta va trebui să se simtă măreţia Intalni?

i o femeie Mons Dumnezeu, preţul legii Sale, repararea pângăririi căminului… Şi sfântă este misiunea mulţimii care-l răzbună… În tot acest timp, defilarea n-a încetat: oamenii care aleargă, câini care latră. Însufleţire mare la dreapta, unde se bănuieşte Intalni? i o femeie Mons de execuţie, — amestec murmurător şi nedesluşit de persoane numeroase, având în glas alterarea şi respirarea scurtă pe care le dau emoţiile necurate.

La răstimpuri, murmurul care se dilată sau descreşte, e întrerupt de exclamaţii. Ferestrele din faţă se deschid şi oamenii ce apar stau de vorbă între dânşii. Cumetrele îşi aruncă vorbe din prag, pe urmă o iau şi ele la picior. O cumătră: Coboară repede… Vino şi vezi… o omoară cu pietre… Alta: la fereastra casei ei Unde? Cea dintâi: Colo… la colţul pieţei… vino repede!

Şi totuşi nu e o privelişte frumoasă decât pentru cei care ştiu să-i preţuiască grozăvia. N-am putut să mă duc şi eu acolo! O voce: plină de curiozitate vulgară Unde e? Alta: întretăiată de alergătură Mi s-a spus că e acolo… în piaţă… aproape Intalni? i o femeie Mons stâlp… Repede! Samuel: La ce se Intalni? i o femeie Mons

Intalni? i o femeie Mons

Îmi vine teamă, acum, până şi de tăcerea prin care am consimţit la acestea… şi-ar mai fi adus aminte cineva de Moise, dacă n-ar fi fost pretextul unei sărbători plină de crudă plăcere? Ce-au fost acestea pe vremea părinţilor noştri?! Ucidere rituală, groaznică, dar sfinţită… Jignirea adusă lui Dumnezeu, păcatul împotriva căminului şi a neamului, nimicite sub pumnul solemn al călăilor… şi pietrele căzute de sus şi de departe, închegate prin sânge… clădite pe chiar trupul celui nevinovat, ca să înalţe din nou aşezământul distrus… Popor înstrăinat… sclav al stricăciunilor lui, mai mult chiar decât al Romanilor.

Sclav al Romanilor prin sclavia stricăciunilor… Un glas din mulţime: La zid, colo, — aproape de stâlp… Altă grupă: Nu! Voi nici nu eraţi când am ridicat-o noi de la bărbatu-său, de-acasă… Samuel: cu glas înăbuşit Un adevărat titlu de proprietate!

Menu principale

E lucrul lor, prada lor, jucăria lor! Se văd copii alergând şi adunând pietre, cioburi, murdării. Peste toate stăpânesc glasuri ascuţite de femei. Un glas de femeie: Uite! Altul: Ce tot spunea lumea? Nu-i aşa de bine… Un glas de bărbat: batjocoritor De unde ştii, — că doar are văl pe faţă?

Intalni? i o femeie Mons

Glasul de odinioară: cu acreală Tot se vede… Alt glas: glumind Oricum, dacă nu-i mai bine ca altele, asta n-a împiedicat-o să calce strâmb… Altul: I-a găsit împreună… Altul: mai ascuţit I-a surprins… Samuel: cu glas tare dar înăbuşit Nu zbieraţi aşa… Cele care se lasă surprinse nu sunt cele mai vinovate… Două glasuri deodată: Intalni?

i o femeie Mons surprins, pe ea cu el… Alt glas: Celălalt unde-i? Ce s-a făcut cu el? Aş vrea să-l văd şi pe dânsul… Altul: A căzut de pe acoperiş vrând să scape… Un glas de bărbat: Nu văd bine, — sunt prea scurt… Altul: Cu un ton binevoitor Hai — urcă pe spinarea mea… Mai mulţi alţii: Împiedică lumea Intalni? i o femeie Mons vadă — toţi au dreptul ca să privească… Alţii: Dă-te în lături, — nu vedem nimica.

Nu sunt eu mai bun judecător decât voi? Cât despre pietre, scoateţi din caldarâm, câte vreţi… Apoi veţi lăsa loc de ajuns împrejurul femeii ca să poată fi ochită bine… De altfel, ţinta cheamă privirea… Râsete vulgare Samuel: Ah!

Aceste râsete! Râdeţi de mine! Râdeţi de mine, dacă vreţi. Aşa-i obiceiul. Dar nu de ea… nu de ea… care-i pe pragul morţii… Tăceţi! Credeţi că pietrele vin singure? Aici, — grămadă — una la dreapta, alta la stânga, alta la mijloc… şi fiecare să arunce la rândul lui… Un glas subţire: Priveşte-o… a călcat greşit… şi-a descoperit faţa şi umerii Râsete isterice şi exclamări batjocoritoare.

Samuel: Felul acesta de prostituare publică este, oare, pedepsirea adulterului? E o murdărie în fiecare privire şi în fiecare mişcare! Nu aceasta trebuie să fie… Nu la aceasta am consimţit eu… cu preţul sângelui sufletului meu… M-aţi înşelat… Îmi furaţi viaţa… Nu v-am dat-o pentru acesta… acesta nu este voinţa mea, nici legea lui Dumnezeu… Lui Dumnezeu am încredinţat-o, nu vouă… Ce-am făcut este de asemenea jertfei lui Isaac… Copilul, de data aceasta, era vinovat, — dar, ca şi atunci, carne din carnea mea am dăruit… înspăimântat şi încremenit de ce-a spus — cu jumătate de glas Ce-am cuvântat?

Această jertfă, Dumnezeu a împiedicat-o să se înfăptuiască… El a socotit să fie altfel… Ah! Mielul lui Dumnezeu nu aleargă prin pieţele publice, Intalni? Intalni? i o femeie Mons o femeie Mons păcătosul de mine nu-s Abraham… De astă dată crima trebuie să fie pedepsită de crimă şi poporul nostru necredincios nu mai are dreptul la minuni… De astă dată e drept ca totul să fie urât… Trebuie să ne resemnăm: în mod ruşinos sau nu, ordinea va fi restatornicită… Un glas: Priveşte-o cât de plăpândă e acuma!

Altul: Trebuie s-o vedem toată bine ca să meargă pietrele în plin… Unul din cei care duc pe femeie: brusc, cu tărie Luaţi-i vălul şi haina! Jocurile de circ, încă mai rău; nici pedepsire, nici pildă! După ce l-au uitat, acum supără, şi în ce mod pe însuşi Dumnezeul pe care caută a-l răzbuna… Şi acestui Dumnezeu, nu i-au rostit numele măcar odată… Unul din asistenţi: După tipul: încurcă lume Ei! Am aşteptat de ajuns,… Bată-te Dumnezeu! Samuel: cu ironie amară Eram nedrept lui Dumnezeu.

I-au spus pe nume, acum: de ce m-aş plânge? Unul din cei care duc femeia: cu voce plină, dar curtenitor Aşează-te bine colo, frumuşico, la stâlp, cu faţa la mulţime, şi pregăteşte-te să primeşti ceea ce ai meritat… Samuel: brusc E mai Dating Femeie Bayonne. vinovată decât voi! Unde e răul? Cine ar putea şti? Nu mai cunoaştem decât practica moartă a legii, sau plăcerea!

Poporul lui Dumnezeu nu mai este cu Dumnezeu… Nu mai are suflet, — adulterul adevărat este acesta… între noi şi Dumnezeu… Şi pentru fiecare dintre noi. Unul din cei care duc femeia: Gata?

Femeia adulteră – piesă de teatru

Samuel: Greşeala ei este rodul acestei putreziciuni din sufletele noastre. Ce-am făcut noi ca să n-o împingem la aceasta Annecy Friendly Dating Site s-o ferim? A mers unde am dus-o noi… Noi am pricinuit aceasta. Într-o izbucnire neaşteptată Laş, laş — mincinos!

Sau chiar al lor… al celor cu care mă asemăn… Inima mea e tare, şi grea, şi îngheţată, ca o piatră… o piatră care mă Intalni? i o femeie Mons În mulţimea care a reînceput să mişune şi să murmure, dar mai discret, ca un ecou al vorbelor lui Samuel. Un glas: O piatră! Dă-mi încă o piatră! Samuel: aproape în acelaşi timp cu strigarea pornită din mulţime Inima mea e ca o piatră, — dar dacă ar fi s-o lovesc cu această piatră… Glasul de adineaori: Haide, înşiraţi-vă, ca să le aruncăm pe rând… Samuel: A, da!

Nu mai aud nimic; pare că nimeni n-ar mai mişca;… s-ar auzi zgomotul loviturilor… strigătele… Nu cred să fi isprăvit… Tăcerea continuă. Cu glas înăbuşit. Tăcerea aceasta mă înspăimântă… E drept: cel puţin ea te lasă singur cu Dumnezeu… Nu cred să se fi isprăvit… E peste putinţă! Sunt aceştia paşii, pe covorul roşu al sângelui împrăştiat ai Dumnezeului, ai Dumnezeului îndepărtat, care se reîntoarce?

Ai crede că-i chiar acum lângă noi… La fiecare clipă, mai aproape de mine… Ascultând, ca în adâncul lui însuşi Dar dacă privesc în mine, e tocmai atuncea când mi se înmoaie, sau mi se sfâşie… Doamne! Tace, într-un fel de reculegere atentă — tăcerile se încrucişează într-un strigăt De sigur s-a sfârşit! De ce? Dacă trebuie să vină cineva, care să vorbească în numele Lui, în zilele cele de pe urmă, — să vorbească după inima noastră, — mai mult… Îndelunga tăcere de la profeţi să plesnească de aşteptarea unui cuvânt de dragoste şi de iertare, — unui cuvânt Intalni?

i o femeie Mons viaţă… Ce-i de făcut? Pe cine să ascultăm? Voi asculta de ce este mai bun şi mai înalt în mine însumi şi de aceea ce mi-au spus oamenii cei mai aproape de Dumnezeu. Ar fi o formulă? Ar fi o taină? Sau n-ar fi, mai degrabă, aceea ce poate să ne atingă de pretutindeni, aceea ce poate să ne dea înţelegerea după felul nostru — şi aceea ce, toată fiinţa noastră, inimă şi suflet, poată să înţeleagă? Oaia cea pierdută… oaia cea pierdută… dacă… întocmai ca el, aş lua-o O intalnire cu o femeie umerii mei şi aş aduce-o, aşa, zdrobită, acasă, şi i-aş îngriji rănile?

Interesantrecenzii